Ilona BALÁZS: Cuvântul traducătorului în câteva opere literare traduse din limba franceză în limba romană

 Ilona BALÁZS este asistent universitar la Facultatea de Litere, Istorie si Teologie din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara. In momentul de faţă, ea pregăteşte o teză de doctorat sub conducerea doamnei Rodica Pop, Profesor emerit al Universităţii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. Teza sa îşi propune să ofere un studiu interdisciplinar focalizat pe două mijloace de exprimare artistică : literatura şi cinematografia. Este autoarea unor articole despre doi scriitori belgieni contemporani, Jean-Philippe Toussaint şi Philippe Blasband. Reprezentarea timpului şi a spatiului, relaţia scriitorului cu opera sa, trecerea de la textul scris la imaginea de pe ecran sau problema identităţii constituie centrul de interes al cercetărilor sale. Dumitru Ţepeneag, scriitor român de expresie franceza, a constituit şi el obiectul a două comunicări. In perioada 2005-2007, Balázs Ilona participat alaturi de Grupul de cercetare ISTTRAROM la realizarea proiectului multianual Grant CNCSIS 1440, Contribuţia traducerilor româneşti (sec. XVIII-XIX) din limbile franceză, italiană şi spaniolă la dezvoltarea limbii şi culturii române, a schimburilor culturale româno-occidentale, 2005-2007 coordonat de doamna profesor, Georgiana Lungu-Badea. Ea este membru fondator al asociaţiilor Études de traduction et de traductologie ISTTRAROM-Translationes şi Études francophones-DF.

Cuvântul traducătorului în câteva opere literare traduse din limba franceză în limba romană

Prezenta comunicare se bazează pe o documentare efectuată în anul 2007 la Biblioteca Naţională a României şi la Biblioteca Academiei Române. Premisa cercetării este transliterarea cuvântului traducătorului, corespondenţa acestuia din urmă cu oamenii de cultură ai vremii. Diferite opere literare scrise în limba franceză şi traduse în limba romană în perioada 1837-1852 constituie obiectul  cercetării.

Având aceste surse bibliografice neexplorate pană-n prezent, ne propunem ca în această cercetare să identificăm scopul, obiectul, destinatarul cuvântului traducătorului. Aceste obiective le vom urmări atât în cuvântul traducătorului cât şi în corespondenţa traducătorului cu editorul în Maria Tudor de Victor Hugo tradus în limba română de D.C. Negruzzi în anul 1837, în Ziua după urmă a unui osândit de Victor Hugo tradus în limba română de D. Căpitanul St. Stoica în anul 1837, Preţioasele de Moliere tradusă de D.I.D. Ghica, Scene din viaţa privată sau aceeaşi istorie de d-l de Balzac, Traducere din franţuzeşte de C. Gane. Iaşi,1852.