Eugenia Bojoga, Traduceri între anii 1947-1957 şi 1990 – 2010 în domeniul lingvisticii

Lector dr. la Catedra de

Limba română şi lingvistică generală 

Facultatea de Litere

Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj

Profesoară de Lingvistică romanică şi Lingvistică generală, traducătoare, eseistă. Domeniile de cercetare: lingvistica romanică, istoriografia lingvistică, sociolingvistica, semantica funcţională, lingvistica textului.

Este membră a Société Internationale de Linguistique Romane, a Societăţii Filologilor Romani, a Comitetului ştiinţific al colecţiei Études linguistiques / Linguistische Studien, coordonată de Universitatea Humboldt din Berlin şi de editura Peniope din München

Printre publicaţiile sale se numără două volume:

E. Bojoga, L. Valentova (ed.), Primul Simpozion internaţional de studii româneşti din Cehia. První mezinarodní symposium české rumunistiky, Praga, Libri, 2006.

Eugenia Bojoga, În lumea fascinantă a cărţilor. Recenzii, cronici, prezentări. Cluj, Presa universitară clujeană, 2011.

şi mai multe studii:

Identitatea refulată a basarabenilor şi limba „moldovenească”, in: V. Boari, S. Gherghina, R. Murea (ed.) Regăsirea identităţii naţionale, Iasi, Polirom, 2010, p. 232-277;

"Limba de stat" sau deruta identitară reflectată în denumirea limbii în Republica Moldova / in : L. Valentova (ed.) Ipostaze ale identitatii romanesti/ Podoby rumunské identity, Praga, Ústav románských studií FFUK, 2010, p. 99-113.

Zentrum und Peripherie in der rumänischen Literatur der Republik Moldau, în Maren Huberty, Michèle Mattusch (ed.) ”Rumänien und Europa”. Transversale. Berlin, Frank & Timme. Verlag für wissenschaftliche Literatur. 2009, p. 291 – 322.

Dílo Mircei Eliada v překladech du ruštiny in: Libuše Valentová (ed.), Mircea Eliade v evropském kontextu. Praha, Univerzita Karlova, 2009, p. 97 – 107.

L’évolution des normes linguistiques du roumain dans la République de Moldavie, in: C. Sinner (Hrsg.), Norm und Normkonflikte in der Romania, München, Peniope, 2005, p. 212-243.

Care e rolul traducerilor în transferul ştiinţific? Există o politică a traducerilor în acest domeniu? Voi încerca să răspund la aceste întrebări, focalizându-mă asupra ştiinţei limbajului ca exemplu prototipic.

În acest sens, mă voi axa asupra traducerilor din alte limbi în română în domeniul lingvisticii generale. Voi face o comparaţie între titlurile traduse /  impuse în primul deceniu postbelic -- 1947-1957 – şi traducerile din perioada 1990 – 2010. Cele două perioade se deosebesc radical una de alta atât prin contextul ideologico-social de ansamblu (care a servit drept cadru de impunere a traducerilor), cât şi prin orientarea disciplinei propriu-zise spre ”modele” ştiinţifice diferite, ca o consecinţă a receptării / asimilării traducerilor.